Hrana cea de toate zilele

Dipl. ec. Otilia Manta, presedinte/CEO
Grupul Roman pentru Investitii si Consultanta

Într-o lume în care zone întinse de pe glob sunt bântuite de foamete şi în care bolile au atins cote alarmante, de la o vreme, mulţi dintre semenii noştri au adoptat un mod de viaţă în care hrana pare a fi cea mai mare plăcere a vieţii lor. Din nefericire, pentru mulţi dintre ei această hrană face trimitere la acele categorii de alimente destinate populaţiei aflate în pragul sărăciei. Adică, oamenilor de rând ce nu-şi pot procura o hrană sănătoasă, datorită costurilor exorbitante ale alimentelor moderne. Aceşti oameni pot fi înţeleşi şi prin faptul că în alimentaţia lor zilnică apelează adesea la verdeţuri şi legume ieftine. Sortimente de ultimă generaţie care păcătuiesc printr-o infuzie de chimicale necontrolată şi, deci, foarte periculoasă.

Adevărul este că astăzi, în România, nu se poate vorbi de ceea ce se numeşte foamete generală. Dimpotrivă. Există o categorie de oameni care îşi fac o plăcere de-a transforma masa, o masă obişnuită într-un ospăţ abundent. Ei nu ţin seama de faptul că adesea alimentele pe care le folosesc, inclusiv cele sănătoase, consumate abuziv şi neraţional, le afectează grav sănătatea.

Tragedia este că nu vrem să conştientizăm că după două decenii de accedere la o piaţă abundentă, la capătul unui asemenea mod de alimentaţie nesăbuită se află boala. Boala, în toate formele ei de manifestare. Oamenii de ştiinţă trag semnale de alarmă, dar ei se văd astăzi neputincioşi la creşterea alarmantă a bolilor cardiovasculare, a diabetului, cancerului, obezităţii. ş.a. Fapt este că în faţa îndemnurilor la raţiune, la schimbarea mentalităţii privind alimentaţia, mulţi dintre noi dăm dovadă de o anume ignoranţă. O ignoranţă ce are la bază un anumit mod de viaţă, impus de către cei care nesocotesc până şi perceptele sfinte ale religiei şi medicinei. Dacă ar fi să întrebăm, bunăoară, câţi dintre orăşenii români au ţinut măcar zilele de post obligatorii în preajma sărbătorilor pascale, răspunsul sincer ar fi unul dezarmant. Dar nu despre Postul Paştilor sau de perceptele alimentaţiei religioase vrem să vorbim în rândurile ce urmează. Ci de oferta pieţei alimentare. Mai exact spus, despre sănătatea acestei oferte, adesea amăgitoare.

Ce se ascunde în spatele piramidei nutriţionale
Piramida la care ne referim asigură toate elementele nutriţionale de care avem nevoie. Importantă este adaptarea unui mod de hrană care să permită o alimentaţie raţională, dar mai ales sănătoasă. Or, ce arată realitatea de pe piaţa românească a alimentelor.

“Otrăvurile” au dispărut, dar au rămas aditivii
Îmbucurător este faptul că, în materie de preparate din carne au dispărut toate acele sortimente bazate pe diferite emulsii din oase sau gelatină, destinate populaţiei sărace. În locul lor au apărut, însă, sortimente de valoare nutritivă medie, a căror conservare se asigură prin tot felul de aditivi. Mai nou, consumatorii reclamă şi o injecţie masivă a cărnii cu un fel de saramură. Atacaţi din toate părţile, procesatorii se apără spunând că mezelurile şi carnea românească se încadrează în normele de siguranţă alimentară ale UE. Ce te faci, însă, cu gospodina care, punând carnea la călit, se vede în cratiţă doar cu jumătate din ce a cumpărat. Ea acuză nu numai frauda producătorilor, ci şi indiferenţa celor care ar trebui să răspundă de sănătatea alimentului respectiv. Practica de a injecta carnea cu sărămură nu este nouă, dar ardelenii apelau la acest procedeu doar în cazul jambonului sau slăninei puse la afumat, nu la carnea crudă.

Cum reacţionează organismele ce poată răspunderea sănătăţii alimentare? Adeseori, ele mimează unele acţiuni de control, dar în final pasează obligaţiile profesionale la cumpărătorul de rând, pe care-l sfătuieşte să… citească eticheta. În situaţia dată, nu ar fi de mirare ca procesatorilor să li se dea dezlegare de a “relaxa” normele de preparare a cărnii, în ideea de a fabrica mezeluri mai ieftine.

Cât de sănătoasă este pâinea plină de E-uri
Desigur, astăzi, nu mai este posibil să coacem pâine doar pe bază de făină, drojdie, apă şi sare. Întrebarea este: cât de sănătoasă este o pâine care conţine până la 34 de aditivi alimentari? Brutarii, inclusiv organele de control, susţin că această infuzie de E-uri nu prezintă pericol pentru sănătatea omului. Părerea nutriţioniştilor neînregimentaţi este să mâncăm pâinea cu moderaţie, întrucât unii aditivi sunt chiar foarte periculoşi.

De la oul stresat, la cel comunitar
Totul pare să se tragă de la ecologiştii impresionaţi de „cauza” găinilor îndesate în cuştile clasice. Tehnologia care, de o jumătate de secol, a aprovizionat piaţa mondială cu ouă şi pui tip griller. Ei au avut câştig de cauză la Bruxelles, dar consumatorii sunt cei care plătesc costul acestui moft anacronic. De la 50 de bani, oul nestresat s-a ajuns la 1 leu, fără ca un om de ştiinţă să poată dovedi că ultimul este mai sănătos. Pentru că, în fond, calitatea acestuia nu stă în dimensiunea cuştii, ci în valoarea nutritivă a furajelor pe care le consumă găinile. Avicultorii români au depăşit sacul economic al acestor restricţii constructive, fiind astăzi în situaţia de a satisface cererea de pe piaţă, inclusiv în perioada premergătoare Sfintelor Paşti. E drept, cu ouă mai scumpe decât în 2011, dar vina trebuie căutată în altă parte.

Atenţie la verdeţuri şi legume
Am convingerea că sortimentele importate, de bine de rău, trec printr-un control fito-sanitar. Nu sunt, însă, foarte sigură că verdeţurile, ori trufandalele aflate pe tarabele închiriate de intermediari, care le pun eticheta „produse româneşti” respectă normele de siguranţă alimentară. Asta şi pentru motivul că mulţi dintre cei care le produc au doar cunoştinţe aproximative asupra modului de aplicare a substanţelor chimice, cu deosebire a diferiţilor stimuli de creştere şi coacere.

Am emis doar câteva judecăţi asupra modului de alimentaţie a românilor care au încă multe de corectat până să ajungă la înţelepciunea lui Hipocrate, care spunea contemporanilor săi să făcă în aşa fel ca alimentele să fie medicamentele noastre, iar medicamentele să vă fie hrană”.